marți, 6 ianuarie 2009

Human...

...aici cel mai mult si mai mult lipseste afectiunea... Poate suna stupid, dar nu poate fi inlocuita nici cu antrenamentele la sala nici cu alergarea... Indiferent cat de obosit, extenuat fizic si psihic ai fi, nevoia de afectiune exista.
           Sentimentele...uneori ar fi mai bine fara, desi sentimentele si trairile sunt cele care ne definesc pe fiecare in parte...personalitati si etc, etc. Dar totusi, daca ajungi la un punct in care sa reusesti sa controlezi tot ce e in interiorul mintii tale, sa ai un "intrerupator" de ON/OFF pentru afectiune, ar fi mai usor. Desigur asta presupune schimbari de personalitate...un fel de programare a sentimentelor, acu iubesc, acu nu mai iubesc...acu am nevoie de afectiune, acu nu mai am nevoie. Schimbarea asta de personalitate ar putea duce si la o dezvoltare a unei falsitati in abordarea oamenilor din jurul tau, si aceasta falsitate, ar putea deveni o trasatura principala de carcater.
          Programarea sentimentelor...ar face viata mai usoara, dar trairile nu ar fi la fel de intense. Probabil s-ar putea obtine mult mai usor orice, dar intensitatea trairilor si satisfactia obtinerii "lucrurilor" ar fi mai scazuta.
          Nevoi umane...afectiune, apreciere...astea doua se si leaga, daca e vorba de persoana "iubita". Persoana care itzi ofera sau de la care astepti afectiune, este OBLIGATORIU sa itzi acorde si apreciere. Omul, asteapta apreciere in special din partea "sursei" de afectiune. Aprecierea poate fi obtinuta si din alte surse, dar nu are aceeasi valoare ca si atunci cand este obtinuta de la "iubit/iubita"(care se presupune ca ar trebui sa fie "the main source of affection").
          Gata cu aberatiile...somn usor si FUCK OFF tuturor "prietenilor" mei.