MAp vrea diurne în euro pentru militarii români

 

    Conducerea Ministerului Apărării poartă discuţii intense pentru un proiect legislativ care va avea ca rezultat majorarea diurnelor acordate militarilor români din teatrele de război, a informat MAp, la solicitarea MEDIAFAX.
    Diurnele acordate militarilor români din teatrele de război sunt acordate în prezent în dolari, iar conducerea Ministerului Apărării doreşte trecerea acestora în euro şi majorarea lor.
    Demersul, aflat încă în discuţie în cadrul Ministerului, ar urma să fie supus analizei Guvernului, astfel încât o decizie să poată fi adoptată printr-o hotărâre de Guvern.

Ce înseamnă să trăieşti de unde munceşti

Pragmatic, realist, direct. Adevărul uneori doare.
"Daca armata nu e obligatorie, nici sa mori in Afganistan nu e obligatoriu. Asta este o optiune personala, intristata vaduva, nu o sarcina patriotica. Sotul dumneavoastra s-a accidentat pe un santier international. El a fost meserias, militar cu contract, aproape mercenar. Nu s-a jertfit pentru Romånia, ci pentru propriile lui interese, pentru familia dumneavoastra, indurerata doamna. Doar ca romån, intåmplator as zice, sacrificiul lui a fost asumat de statul romån. Cum? Prin ordin de zi pe unitate, fruntasul mort poate fi eventual avansat post-mortem la gradul de caporal.
In mod exceptional, un gradat poate fi avansat subofiter, si o data la o duzina de morti, unul dintre ei, daca a cazut ca gradat, poate fi facut ofiter post-mortem, obligatoriu sublocotenent. Statul romån se mai ocupa si de funeralii: sicriu cu capac de zinc, transport cu un aparat Hercules de la locul garnizoanei pe teritoriul careia s-a intåmplat drama si de acolo in orasul victimei, funeralii militare, onor, fanfara, ceremonie religioasa, groapa, cåt si regretele ministerului tutelar, ale ministrului in exercitiu in particular, condoleantele mele, doamna, patria n-o sa uite niciodata sacrificiul suprem al sotului dumneavoastra, erou intre eroi.
• • •
Ba nu, neconsolata vaduva: patria va uita jertfa sotului disparut, incepånd din clipa in care colegii eroului s-au intors de la cimitir, in unitatea militara care l-a angajat cu contract, unde vor tine un parastas ostasesc, in care vor stinge cåteva bardaci de vin si vor da pe gåt cåteva vedre de rachiu, apoi celor mai sentimentali dintre ei li se vor umezi ochii, nu de dorul camaradului raposat, ci de grija ca li s-ar putea intåmpla si lor ce a patit eroul, doamna, fie-i taråna usoara.
• • •
Pentru militari, un teatru de lupta este ca un santier: iti pui casca de protectie pe cap, iti iei trusa de scule si intri in schimb, care semana cu orice meserie practicata la inaltime: macaragiu, dulgher, tinichigiu, sudor, zidar. Te catari pe un cos uzinal, te legi in centura de siguranta si dai la mistrie si pac!, te ataca niste vulturi, care zic ca cerul acela in care scormonesti este cerul lor. Cånd cazi, societatea nu cere ca statul romån sa inchida santierele internationale. Cånd un zidar platit de comunitate este sfåsiat de vulturi acolo sus pe cos, nimeni nu cere interzicerea meseriei de zidar. Afganistanul, doamna, ca si viata, e un vultur. Cånd te ia in gheare, Afganistanul te omoara."
Cornel Ivanciuc

Ne meritam soarta.......

Esec de doua miliarde de euro. Romania a ratat vanzarea de armament in Irak
 

Adel Murad, ambasadorul Irakului in Romania, a criticat dur degradarea relatiilor bilaterale, mai ales sub aspect economic. In opinia acestuia, firmele romanesti sunt lenese si lucreaza ca pe vremea lui Ceausescu. Acesta s-a plans ca tara sa a vrut sa cumpere arme din Romania in valoare de miliarde de dolari, dar negocierile au esuat. „Lucrurile nu au stat chiar asa“, ne-a declarat o sursa de la Romarm. Firul s-a rupt la a treia runda de discutii, in luna ianuarie. La a doua runda, din noiembrie, a participat si fostul ministru al apararii, Teodor Atanasiu. De altfel, tatonarile au inceput in perioada mandatului sau in fruntea MAp. Intre timp, Irakul a achizitionat arme din Statele Unite. Pustile romanesti AK-47 au fost inlocuite cu zeci de mii de arme M-16. Murad a mai spus ca vizele ii tin departe pe investitorii irakieni. Participarea la înzestrarea armatei irakiene a fost una dintre principalele cereri ale României în schimbul mentinerii trupelor în Irak. Maine se implinesc cinci ani de la invadarea Irakului.
Murad a dezvaluit intr-un interviu acordat agentiei Arabia la Zi ca ministrul irakian al apararii
a venit in Romania sa cumpere arme in valoare de doua miliarde de dolari, dar discutiile s-au incheiat fara succes. „In urma cu doua luni, ministrul irakian al apararii a fost prezent in tara dumneavoastra. A venit sa cumpere arme in valoare de doua miliarde de dolari. Dar nu a reusit sa isi duca la indeplinire intentia si s-a indreptat spre alta parte“, a declarat oficialul irakian in interviu, potrivit Hotnews.ro. Abdul Kadir, ministrul irakian al apararii, a fost in Romania in luna ianuarie. In aceeasi luna, Kadir a mers in Statele Unite pentru a discuta „relatiile militare pe termen lung dintre cele doua state“. Ministrul irakian a schitat o lista cu achizitiile pe care le-ar dori: vehicule de teren, elicoptere, tancuri, echipamente de artilerie. „Acestea sunt necesare intrucat Irakul se indreapta catre preluarea intregii responsabilitati pentru securitatea interna“, a motivat Kadir cererea sa, adaugand ca in viitor tara sa va avea nevoie de avioane si vehicule de recunoastere. In luna urmatoare, un oficial american a anuntat ca pustile AK-47 au fost inlocuite cu M-16. „Zeci de mii de arme M-16 au fost cumparate pentru armata irakiana“, a declarat un ofiter american care a purtat discutiile cu partea irakiana. AK-47 proveneau din Romania. La cererea NATO, Romania a oferit armatei irakiene 6.000 de arme AK-47, 500 de mitraliere, 300 de pusti cu luneta si 100 de lansatoare de rachete.
Negocierile cu Irakul în aceasta directie, cel putin cu România, au început, se pare, de mai mult timp, când la conducerea Ministerului Apararii se afla înca Teodor Atanasiu, acum presedinte AVAS, potrivit BBC Romanian. S-a discutat si la nivelul fortelor americane care conduc Forta multinationala din Irak semnarea unor contracte si participarea la înzestrarea armatei irakiene, aceasta fiind una dintre principalele cereri ale României în schimbul mentinerii trupelor în zona. Potrivit lui Atanasiu, o alta runda de negocieri a avut loc in luna noiembrie a anului trecut. „Delegatia s-a întâlnit si cu ministrul român al apararii, si cu mine si am discutat printre altele despre înzestrarea armatei irakiene, înzestrare la care dorim sa participam prin contracte care înseamna sume importante. Suntem în discutie avansata pentru semnarea contractelor“, a declarat atunci Atanasiu. Tot atunci, acesta a anuntat ca decizia la nivel politic a fost luata, a mai ramas cea a expertilor, pe latura tehnica. Cele mai multe arme romanesti au ajuns in Irak prin intermediul firmelor americane implicate in reconstructia Irakului, si nu direct prin Ministerul irakian al Apararii.
Romånii nu si-au tinut promisiunile oficiale.
Totodata, Adel Murad s-a plans ca irakienii obtin vize pentru Romania foarte greu, aproape dupa o luna de la solicitare. „Fara suparare, firmele dumneavoastra nu stiu sa lucreze. Si acum, ele actioneaza ca pe vremea lui Ceausescu. Pe atunci, sa spunem, Irakul avea nevoie de centrale electrice. Guvernul irakian il contacta pe cel roman, trimitea banii, iar firma romaneasca mergea in Bagdad si totul era gata. Acum s-a schimbat situatia. Irakul este un stat liber. Exista o multime de firme competitive, iar companiile romanesti sunt lenese. Eu sunt ambasador, le aduc mancarea la gura si nu vor sa o mestece. Ce sa le fac mai mult? Rusii, sarbii, turcii, iranienii, norvegienii, indienii, cehii inhata mancarea. Americanii, la fel. Dar daca nici macar vize nu vor sa acorde...“, a continuat el. Murad a mai spus ca in septembrie anul trecut, cu ocazia vizitei ministrului irakian de externe la Bucuresti, s-a convenit ca Romania sa deschida un oficiu consular in Kurdistan si altul in Basra, promisiune care nu s-a realizat pana in prezent. Cele doua misiuni ar fi putut servi drept canale de comunicare.
„In urma cu o saptamana, presedintele Parlamentului irakian s-a intalnit inca o data cu toti acesti demnitari. Dar pana acum nu s-a pus in practica nimic. Si, de aceea, partea romana ar trebui sa deschida un canal de comunicare, o reprezentanta economica, un consulat... Ca sa se poata colabora“, a precizat Murad. Potrivit acestuia, in timp ce Turcia a investit miliarde de dolari in nordul Irakului, investitiile romanesti se cifreaza la doar 6-10 milioane de euro.
„Nu pot sa extrag petrol in locul romånilor“
Murad a precizat ca un investitor roman poate sa isi deschida un birou in nordul Irakului, beneficiind de facilitati numeroase, si poate sa obtina o bucata de teren.
„In momentul de fata sunt prezente, de exemplu, firme norvegiene in sectorul petrolier. Ele nu au experienta pe care o are Romania. Cand Talabani a devenit presedinte, eu personal am luat delegatia romana din domeniul petrolului si am dus-o la seful statului irakian. El le-a promis ca vor beneficia de toate facilitatile de care au nevoie. Dar pe urma nu s-a mai intamplat nimic. Nu au mai dat vreun semn... Eu i-am dus la presedintele republicii, cel mai mare om in stat. Ce sa fac mai mult? Nu pot sa ma duc acolo, sa extrag petrol si sa li-l dau romanilor’, s-a plans acesta.
Basescu nu s-a inteles cu emirul Qatarului
„De curand, emirul Qatarului a vizitat Romania. Am participat si eu la dineul oficial oferit de presedintele Basescu. Qatar este un stat bogat, care dispune de gaze naturale si le-a cerut romanilor trei lucruri, pentru a investi aici miliarde. A cerut terenuri la preturi rezonabile, schimburi comerciale si facilitati de vize, pentru ca oamenii de afaceri sa vina in tara dumneavoastra. Pentru ca un om de afaceri de acolo poate sa mearga oriunde in lume fara viza, in America, in Australia... Dar aici asteapta o luna pana sa primeasca viza“, a precizat ambasadorul irakian. In opinia acestuia, convorbirile cu emirul Qatarului au fost un esec. „Lucrul acesta nu s-a spus la televizor, acolo au fost prezentate ca un succes“, a subliniat el. „Dar i-am vazut la dineu. Am stat chiar langa ministrul qatarez al comertului, care este dinamul emirului. De partea cealalta, era consilierul pe probleme economice al presedintelui Basescu. Si am inteles, avandu-i langa mine pe amandoi, despre ce este vorba. Daca Romania nu acorda facilitati Qatarului, cui va acorda? Afganistanului? Keniei?“, a povestit Murad in acelasi interviu.